About vintage

Bag de seama ca mass-media romanesti au fost lovite cu succes de niste manifeste devenite imediat… virale (de la marketingul viral cetire) cu un continut social bine fragezit insa la focul inca mic al campaniei electorale. Le spun virale plecind insa de la prezumtia ca nu s-au vrut a fi asta. Modul lor de propagare (covirsitor virtual) si aderenta lor au transformat aceste texte, din pacate, intr-un soi de Citeste si da mai departe! pe nemestecate. Din pacate, spun, fiindca nu contest, dimpotriva!, parte din mesajele la care si eu rezonez, mesaje pozitive impotriva starii de fapt a Romaniei de azi, dar observ cum ele se disipeaza, isi pierd consistenta, devin… virusi la moda. Totul a inceput cu  Treziti-va! Asta nu e Romania NOASTRA al Alexandrei Svet. Apoi a urmat acel Cum stau lucrurile astazi sau Romania, Altfel al Principelui Radu Duda (la retragerea din campania electorala). Ulterior am gasit Manifestul pentru recuperarea viitorului, m-am saturat de cine ne conduce al lui Alex Baltat. Iar astazi am citit Miscarea de rezistenta a lui Marius Tuca, din Jurnalul National. Mesajul comun al tuturor acestor texte este Nu se mai poate!. Fiecare dintre manifeste indeamna la lupta, la gherila, la actiune, la atitudine impotriva hotiei, manelizarii, incompetentei, demagogiei, nesimtirii, impotriva clasei politice de azi. In fiecare autor gasesc cite un pic din Marx si Che Guevara si lupta lor de clasa. Si eu sunt un romantic si, repet, nu-mi displace sa citesc astfel de scrisori mobilizatoare insa revin si spun: le privesc cu suspiciunea cu care banuiesc virusii gata sa-mi atace hard-ul! Ba mai mult,  dupa ce ii descarc realizez ca acesti virusi se mai si arunca unii asupra altora intr-o lupta intestina bezmetica cu un singur efect previzibil: caderea in derizoriu. Dupa ce citesc tot, asemeni cetateanului turmentat nu ramin decit cu dilema clasica Da' eu cu cine votez?!… M-ar bate gindul sa ma inregimentez in fundatia sau partidul (putin cam elitist, dupa gustul meu!) celor 8000 mobilizati pe Facebook de Alexandra Svet dar as intra si in miscarea de rezistenta cu iz de bun-simt cultural si poetic al lui Tuca, ba chiar m-as duce, la un semn, sa lupt in munti alaturi de partizanii voluntari ai… Romaniei Libere! Dincolo de virtutile si de imagistica textelor amintite, si a altora ca ele facute sau inca nefacute, cred ca lucrurile sunt mult mai simple. Simpatizand or empatizind cu o anume miscare sa fim totusi realisti: acestea sunt doar picaturi intr-un ocean. Chiar daca semnalul lor este limpede si exprima nemultumiri si revolte reale si un refuz limpede al ofertei celor care ne conduc din fotoliile plusate si moi ale Puterii sau Opozitiei (o apa si-un pamint, de acord!) singura noastra solutie este aceea de a ne exprima optiunea, peste doua luni, de a alege raul cel mai mic dar cu sansa cea mai mare de reusita. Organizarea, structurarea unei miscari coerente este dificila si necesita mult mai mult timp si resurse decit cele pe care le avem azi la dispozitie. La fel si cu crearea unei stari de spirit, a unor noi mentalitati cu greutate in… subconstientul colectiv. Cu atit mai mult cu cit aglomerarea de mesaje disparate pe nisa nemultumirilor noastre este… virala si usor de… suspicionat. Asadar nu ar trebui decit sa… tinem aproape pentru a schimba cursul si sa ducem vorba mai departe, fara incrincenare, altfel riscam sa facem, in cele din urma, doar figura… bulibasita din titlu. About these ads Rate this: Share this: Share on Tumblr Mai mult Email Print Google+ Pocket Pinterest Like this: Like Incarc... Related